In acest secol savanţii au început testele, cercetările iar laboratoarele au intrat în funcţiune. De ce locuitorii din Caucaz trăiesc mai mult? De ce locuitorii dintr-o vale din Venezuela trec de secol? De ce în China există zone de longevivi? Ultima cercetare se pare că s-a deplasat în Australia, unde, cu uimire, s-a observat că vacile dintr-o zonă anume trăiesc de două şi de trei ori mai mult decât le este lor dat în codul genetic pretutindeni în lume!
Poate că cel mai fascinant proiect de nemurire aparţine domeniului ocult, paranormalului. Se impune ideea folosirii “plasmei raţionale” pentru a atinge vârsta de o mie de ani! Ce înseamnă plasmă raţională? În primul rând intervenţia asupra tesutului plasmatic a unor factori energetici şi spirituali care îi potenţează acţiunea asupra întregului organism. În speţă, este vorba de a produce la omul eteric, în invelişul eteric, o stabilitate controlată şi controlabilă împotriva ruinării celulelor şi factorilor entropici din organism. Longevitatea corpului material depinde aşadar de perfecţionarea corpului albuminos.
S-a emis părerea că corpul albuminos, pe care-l avem cu toţii, nu moare o dată cu corpul fizic; acest scop este de fapt matricea corpului eteric. În acest complex de factori mai puţin studiaţi de către ştiinte, trebuie să aibă loc evoluţia până la apogeu a raţiunii, ea însăşi un factor determinant în controlul celulelor şi metabolismelor la om. Aceste supoziţii aparţinând zonei paranormale, au fost întregite cu concepte ce ţin de destin. Se spune că trăind, de pildă, o mie de ani, omul va pleca din această lume aproape benevol, fără suferinţe, cu conştiinţa precisă a faptului că trebuie să-şi continue viaţa în Cosmos, între planete, în alte sisteme solare până când se va întoarce în viaţa terestră folosindu-se de un corp albuminos, inevitabil principiului reîncarnării.
De corpul eteric se leagă în principal ciclurile nemuririi. Cu fiecare aventură, au loc mutaţii importante, de la elasticitatea noului corp, la acutizarea raţiunii şi de la suma unor calităţi necunoscute anterior, la o autoconstrucţie care se efectuează cu beneficiile acumulate până la un moment dat. În fine, corpul eteric, o vreme fluctuant în spaţiu, devine stabil, în sensul că el nu mai poate fi agresat, lovit, amputat, ci capătă invulnerabilitate absolută. Omul eteric – pentru că despre aşa ceva este vorba – îşi păstrează intacte toate organele din corpul fizic.
În aşa-numita epocă a nemuririi carnea va fi exclusă din alimentaţie – doar peştele va fi îngăduit. Va spori mult frumuseţea femeilor şi lor le va reveni sarcina, ca o menire naturală, de altfel, de a-şi alege bărbaţii. În acest sens este citat prorocul Ieremia: “Până când vei rătăci, fiică neascultătoare? Pentru că Domnul va face pe pământ un lucru nou: femeia va cauta pe bărbatul ei”. Această reînvestire a femeii cu un mandat de modificare şi restructurare a lumii ni se spune că a fost şi este necesară pentru că în cumpăna păcatelor, bărbaţii deţin un loc mai important.
Din proiectul dedicat nemuririi omului nu lipsesc nici factorii sociali, politici, culturali, economici şi spirituali. Toţi aceşti factori istorici vor fi articulaţi diferit faţă de prezent, tocmai prin intervenţia unui alt tip de raţiune. Vor apărea, active, operaţionale, cele trei principii după care omul se va conduce: 1. Înţelegerea şi cunoaşterea lumii în toate momentele ei; 2. Descoperirea legilor dezvoltării lumii şi crearea sistemelor în conformitate cu aceste legi; 3. Folosirea cunoştinţelor pozitive dobândite mai înainte, în funcţie de noile cerinţe ale tipului de existenţă nouă…
Când este vorba de nemurire, nicio idee nu trebuie lăsată iluziilor!
Sf. Ioan Gura de Aur a zis: "Darul de a rabda necazurile este mai mare decat darul de a invia mortii. Pentru ca daca invie cineva un mort, atunci ii ramane dator lui Dumnezeu, pentru ca rugaciunea i-a fost ascultata. Dar daca cineva rabda necazurile, atunci acestuia insusi Dumnezeu ii ramane dator" .
