Reteta omului fericit

"O veche istorioara ne povește cum un rege suferea de o boală necunoscută și de nevindecat, boală care-l făcea să fie mai mereu trist și apatic, astfel încât nici cei mai pricepuți doctori din împărăție nu-i puteau da de cap. Într-un târziu, s-a zvonit că un vraci vestit, de la Răsărit, urma să treacă prin împărăție. Regele a pus să fie chemat la palat, unde doctorul străin l-a examinat pe îndelete și i-a pus tot felul de întrebări. La final, a concluzionat:

 

- Boala Excelenței-Voastre – deși complicată – are leac, dar pentru asta trebuie să găsiți un om cu adevărat fericit și să-i îmbrăcați cămașa. Doar așa vă puteți vindeca, sire…

Zis și făcut. Regele s-a gândit „Cât de greu o fi să găsesc oameni fericiți în tot regatul meu? Cu siguranță trebuie să fie destui…”

Îndată a poruncit să vină la el episcopul:

- Ce mai faci, Prea-Sfinția ta?

- Bine, sire, mă îngrijesc de treburile bisericii și de turma mea de credincioși.

- Bine, bine. Ești fericit?

- Cum mă puteți întreba așa ceva. Bineînțeles că sunt, cea mai mare fericire e să-l slujesc pe Dumnezeu.

- Ai vrea să te propun pentru cardinal la Roma?

- Mă flatați sire. Care preot n-ar vrea?

- Atunci nu ești pe deplin fericit, din moment ce râvnești la asemenea glorii lumești.

L-a chemat pe cel mai de seamă filosof și l-a întrebat:

- Ești fericit?

- Da, desigur, am cărțile și cunoașterea să-mi țină companie.

- Ai vrea să conduci academia sau biblioteca regală?

- O da, aș fi onorat, maiestate.

- Hm, nu, nu ești cu adevărat fericit dacă dorești o poziție superioară.

Și tot așa. Nu găsea pe nimeni care să nu vrea să fie mai mult decât era deja. Descurajat, a încetat căutarea și a plecat la vânătoare. Nici aici n-a avut mai mult succes, a colindat toată ziua peste câmpuri și crânguri fără să prindă mai nimic de seamă. Într-un târziu, obosit, renunță și se îndreaptă către locul de adunare, când, deodată, aude un cântec de fluier. Atâta viață și voie bună răzbătea din acele triluri încât nu se putu abține să nu-l caute pe cel care cânta. Nu la mare depărtare dă peste un ciobănaș care stătea pe un butuc și cânta la fluier:

- Ce faci, omule?

- Cânt, domnule, cânt și mi-e bine.

- Știi cine sunt eu?

- Nu…

- Sunt regele tău…și vreau să te întreb ceva foarte important: ești fericit? Adică, fericit cu adevărat.

 

- Nu știu, maiestate, aș zice că sunt.

- Vrei să vii la curte? Vrei să te fac mare șambelan?

- Nu maiestate, ce să fac acolo? Mi-e bine unde sunt.

- Nu vrei avuție? Mărire?

- Nu vreau și n-am nevoie de așa ceva, sire, port totul cu mine.

Bucuros și convins că a găsit ceea ce căuta, regele se dă jos de pe cal și se apropie de omul fericit. Începe să-i desfacă tunica din pânza simplă, țărănească. Dar deodată se oprește, stupefiat. Pe față i se citește dezamăgirea profundă, iar brațele îi cad pe lângă corp, inerte: omul fericit nu avea cămașă. "

Morala: Fericirea nu se cumpara ci se traieste!

Lumina lina de la tara

VIATA INCEPE LA TARA  

 

Ţăranii n-au ieşit, niciodată, în stradă, să poarte pancarte scrise cu majuscule sau să scandeze lozinci cu rimă.

Ţăranii n-au venit, la Bucureşti, cu trenul, să dea cu sapa-n cap cuiva.

Ţăranii-şi îngroapă, în batiste legate la colţuri, pensiile de ceapişti şi trăiesc din ce le dă Dumnezeu, un fir de ceapă, o roşie, câteva ouă.
Ţăranii noştri şi-au dărâmat cuptoarele din curte şi-şi cumpără pâine de la buticul din centrul satului.

Pe ei nu-i invită nimeni la talk-show-uri, nici măcar în gradena cu public, să-i întrebe dacă mai trăiesc, dacă-i doare ceva, dacă au după ce să bea apă.

Ţăranii români mai există doar în evidenţa populaţiei.

În statistici, în barometre şi, o dată la patru ani, în calculele candidaţilor care-mpart găleţi brenduite, ulei şi zahăr, votanţilor din mediul rural.
Ţăranii noştri apar la televizor, în emisiunea "Schimb de mame", la inundaţii, când cad casele din chirpici peste ei, de Paşte, să povestească, întru impresionarea telespectatorului de la oraş, cum se încondeiază ouăle.
Ţăranii români, peste care au trecut, în 20 de ani, secete, potopuri şi liote de guvernanţi, una mai lacomă şi mai incapabilă decât alta, abia se mai ţin pe picioare. Ţăranii noştri sunt românii nimănui.

Trebuie sa ne întoarcem, împreună, la ţară.

Aşa cum, în vreme de necaz, ne întoarcem înspre Biserică şi la Dumnezeu.

Ne întoarcem la ţară, pentru că în satele sărăcite şi nemaibăgate de nimeni în seamă e sufletul României.

De aici, trebuie să reîncepem să trăim, dacă vrem să ne mai vindecăm vreodată.

Ţara începe, de la ţară.

Aici, ne sunt rădăcinile.

Ca să smulgi un copac din pământ, îi tai rădăcinile. Îngenuncherea României a fost posibilă prin distrugerea, sistematică, a satului românesc.

Prin batjocorirea ţăranilor, care-şi muncesc astăzi pământul, pe datorie şi din respect, fără să aibă vreo brumă de profit, prin umilirea celor care-şi vând laptele din bătătură cu 40 de bani, pentru ca noi să-l cumpărăm din supermarket la un preţ de 10 ori mai mare, prin înjosirea celor care vin cu o legătură de pătrunjel la piaţă şi-s călcaţi în picioare de ţiganii afacerişti.
Avem 1,5 milioane de hectare de teren arabil necultivat.

Ni s-au băgat pe gât şi le-am înghiţit, din ignoranţă şi din snobism, roşii de Turcia, cartofi din Italia, mere din Grecia, căpşuni din Spania, usturoi din China şi morcovi din toată Uniunea Europeană.

Împingem, intraţi în transă, cărucioarele prin supermarketuri şi devenim consumatorii altora, fără să ne gândim la ei.

La ţăranul român care-şi vinde ouăle de găină la troc pe o pereche de chiloţi, la ei, care-şi arde pieile şi lâna tunsă de pe oaie, pentru că nimeni nu i le mai cumpără, la ei, care moare încet şi singur, fără bani de îngropăciune.
Măria Sa, ţăranul român, este scuipat în obraz de ciocoii zilelor noastre, de boierii de la guvernare şi de orăşenii globalizaţi.

Ne întoarcem la ţară.

Cu vinovăţie şi cu evlavie.

E un exerciţiu pe care ar trebui să-l facă oricare român.

Ne întoarcem la părinţii şi la bunicii noştri, la copilăria noastră, cea cu pâine coaptă în vatră şi brânză şi roşii calde de soare, din grădină.
Cu tălpile goale pe uliţele desfundate, cu buzunarele pline de corcoduşe, cu obrajii murdari de miezul din pepenele spart de pământ.
Din corporaţii de beton şi sticlă, din mall-uri, din supermarket-uri, din ţările unde-am plecat să muncim cu cârca, pentru viitorul luminos al copiilor rămaşi ai nimănui, ne întoarcem, cu gândul şi cu pasul, la sufletul României.

Contabilitate ( Marin Sorescu)

Vine o vreme
Cand trebuie sa tragem sub noi
O linie neagra

 

Si sa facem socoteala.
Cateva momente cand era sa fim fericiti,
Cateva momente cand era sa fim frumosi,

 

Cateva momente cand era sa fim geniali,
Ne-am intalnit de cateva ori
Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape

 

(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).
Toate acestea fac un viitor luminos -
Pe care l-am trait.
O femeie pe care am iubit-o
Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.
Un sfert de ani de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,
A caror intelepciune am eliminat-o treptat.
Si, in sfarsit, o soarta
Si cu inca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)
Fac doua (Scriem una si tinem-una,
Poate, cine stie, exista si viata de apoi).



Va doresc timp!!!
"… Hai ca ma grabesc.''

N-am timp sa zambesc astazi, daramite sa mai fiu si fericit? Ce?! Asta e cea mai frumoasa zi de toamna? Hai, dom'le, lasa-ma cu prostiile! Nu vezi ca am treaba, ca ma grabesc! Nu am timp. Trebuie sa ajung la munca, sa fac rapoarte, sa le dau mai departe, sa ma plimb in sedinte. Cum adica, sa ma bucur? Pai, cum? Sa ma bucur asa, din nimic? Hai, dom'le, fii mai serios. N-am eu timp de asa ceva." Recunosteti macar in parte discursul? N-a fost, fiecare dintre noi, cel putin o data, personajul principal al unei asemenea povesti? 
"N-am timp!" este, de departe, slagarul vremurilor noastre. Si boala oamenilor moderni care suntem.
N-avem timp de zambit sau de sperat, n-avem timp de cladit caractere sau definitivat personalitati, n-avem timp sa fim curajosi, n-avem timp sa ne stapanim propria viata. Avem timp doar cat sa ne plangem ca n-avem timp.

Traim pe fuga, iubim pe fuga, nu ajungem bine intr-un loc si deja ne gandim la cum arata urmatorul. Fast food, shortcut, coffee to go, totul e viteza, toate se fac pe repede-inainte.  Unde e rabdarea de a contempla? Unde e nevoia de a reflecta? Unde e delectarea?

Avem electrocasnice pentru toate nevoile, care sa faca ele treaba in locul nostru. Avem lifturi care ne urca mai repede etajele. Avem becuri care se aprind la o simpla bataie din palme. Toate, menite sa ne usureze viata, sa ne ofere secunde pretioase. Si, cu toate astea, avem tot mai putin timp. Ce paradox fenomenal, nu credeti?

Mai trist este, insa, ca nu traim, iar ce n-am trait la timp, spunea Octavian Paler, nu mai traim niciodata. Asadar, timpul trece si noi ne trecem odata cu el... daca nu facem o schimbare. In viata noastra, in programul nostru, in lista de prioritati.  Nu exista solutii corecte sau universale. Exista doar oameni si alegerile lor.
Prin urmare, esti ceea ce esti datorita alegerilor pe care le faci si fiecare alegere iti poate schimba viata in bine sau rau. Chiar si atunci cand nu alegi, de fapt ai ales sa nu alegi. Fiecare alegere iti influenteaza prezentul si viitorul, al tau si al celorlalti.

Si trebuie sa alegem acel ceva care ne implineste, care face sa simtim timpul ca trecut cu folos. Cand va dati seama cum se face asta, sa ma invatati si pe mine.

Asadar…

Va doresc timp. Timp petrecut langa cei dragi (si trecatori), timp sa va zambeasca sufletul, timp sa munciti cu drag. Daca nu gasiti timp pentru toate astea, mai taiati din timpul acela pe care-l petreceti incruntati sau judecandu-i pe altii. Sau tinand suparari cu zilele. Sau incercand sa-i schimbati pe ceilalti, in loc sa-i acceptati asa cum sunt!!!!

Dar, mai ales, va doresc timp  sa (re)descoperiti ce e cu adevarat important pentru voi. Cu cat mai repede, cu atat mai bine, caci, nu degeaba scria Marin Sorescu, "vine o vreme cand trebuie sa tragem sub noi o linie neagra si sa facem socoteala." Si cine poate sti cat de devreme sau de tarziu vine vremea noastra?

Ingerii canta la harpe deasupra unei gauri de sarpe

O frunza s-a desprins din pom,

si mana mea mana de om,

s-a ntins indata dupa ea ,

si frunza a cazut in ea ..

 

am stat privind la ea uimit ,

si atatea ganduri mi-au venit

a fost o frunza dusa-n vant ,

spre-a se preface in pamant ...

 

dar a cazut in mana mea .

si-am zis eu nu te voi lasa ..

si te voi duce chiar acum

la casa mea si in album

te voi pastra cu ingrijire ..

in cartea mea de amintire ..

 

Acum privirea mi-o ridic ..

spre Tronul harului si zic:

"PARINTE ,daca voi cadea,

luat de vant ,in vremea grea,

si cand cu sufletul infrant,

voi fi aproape de pamant

INTINDE-TI atunci MANA TA,

SI LASA-MA SA CAD IN EA ,

MA SPALA DE NOROI SI SCRUM,ASEAZA-MA-N AL TAU ALBUM,

PASTREAZA-MA CU INGRIJIRE,

IN CARTEA TA DE AMINTIRE

,CA IMPREUNA CU CEI VII

SA INVERZESC IN VESNICII''

Simbol, simbolistica la jocurile olimpice

Cele cinci inele intrepatrunse reprezinta cele 5 continente sau regiuni majore ale lumii : Africa , America (de Nord si de Sud) , Asia , Europa si Oceania.Cele 5 cercuri semnifica uniunea dintre cele 5 cinci continente si intalnirea sportivilor din toata lumea la jocurile olimpice.

Culorile celor 5 cercuri olimpice ( albastru , negru , rosu, galben , verde), precum si culoarea alba a fundalului lor , reprezinta culorile existente pe toate steagurile tarilor participante la competitia olimpica.

Steagul olimpic 

Steagul afisat cu ocazia jocurilor olimpice cuprinde simbolul si semnificatia celor cinci cercuri intrepatrunse.Pierre de Coubertin a fost inspirat in alegerea acestei embleme a olimpiadei de catre psihiatrul Carl Jung , care considera cercul sau inelul ca o expresie a continuitatii si a fiintei umane.

Imnul olimpic

Cantat in timpul inaltarii steagului olimpic , cu ocazia ceremoniilor de deschidere si inchidere a olimpiadei , dar si in alte imprejurari , imnul olimpic este o piesa muzicala compusa de Spyridon Samaras pe versurile poetului grec Palamas.
Imnul a fost cantat pentru intaia oara la deschiderea jocurilor olimpice de la Atena din anul 1896 , dar nu a fost declarata ca imn oficial al olimpiadei decat in anul 1957.

Flacara olimpica
O flacara arzand neintrerupt in timpul desfasurarii jocurilor olimpice , simbolizand focul furat de la zei de catre Prometeu , flacara olimpica , traditionala in olimpiadele antice , a fost reintrodusa in 1928 , cu prilejul jocurilor olimpice de la Amsterdam .
Stafeta care poarta flacara olimpica din Grecia si pana in tara de desfasurare a olimpiadei a fost introdusa de Carl Diem , cu ocazia controversatelor jocuri olimpice de la Berlin , in anul 1936.

In zilele noastre , torta olimpica este aprinsa , cu cateva luni inainte de inceperea jocurilor olimpice , in localitatea Olimpia din Grecia , in care se desfasura olimpiada din antichitate.Unsprezece femei , reprezentand virginele vestale , sunt personajele unei ceremonii in care torta este aprinsa de lumina soarelui, prin intermediul unei oglinzi parabolice.

Motto-ul sau logo-ul olimpic 

Motto-ul olimpiadei, citatul latin “Citius, Altius, Fortius” , inseamnand “ Mai repede , mai inalt , mai puternic” , a fost propus de Pierre de Coubertin cu ocazia crearii Comitetului Olimpic International , in anul 1894 si a fost introdus odata cu jocurile olimpice de la Paris, din anul 1924.

Un alt motto , neoficial dar foarte cunoscut , preluat de catre de Coubertin dintr-o ceremonie tinuta de episcopul de Pennsylvania , la olimpiada de la Londra din 1928 , consta in fraza : “ Cel mai important lucru nu este sa castigi, ci sa participi !”.

Juramantul olimpic
Juramantul olimpic este rostit de catre un sportiv si un arbitru la deschiderea fiecarei olimpiade.

Sportivul, facand parte din echipa tarii organizatoare , tine in mana un colt al steagului olimpic , spunand urmatoarele cuvinte : “In numele tuturor competitorilor , promit ca vom lua parte la aceste jocuri olimpice respectand si supunandu-ne regulilor care le guverneaza , dedicandu-ne sportului fara doping sau alte substante stimulatoare , in adevaratul spirit al sportivitatii, pentru gloria sportului si onoarea echipelor noastre.”

Arbitrul , apartinand , de asemeni, tarii gazda , strange in mana un colt al stindardului olimpic , rostind juramantul : “ In numele arbitrilor si a oficialilor , promit ca vom oficia aceste jocuri olimpice , respectand si supunandu-ne regulilor care le guverneaza , in adevaratul spirit al sportivitatii.”

Mascota olimpica 

Mascota olimpiadei consta dintr-un animal nativ ori specific regiunii tarii organizatoare sau , uneori, dintr-o figura umana reprezentand mostenirea culturala a tarii in care sunt organizate jocurile olimpice.

Mascotele jocurilor olimpice de iarna de la Vancouver sunt inspirate de creaturi traditionale popoarelor aborigene din Canada :
- Miga – Un urs mitic din zonele marine , alcatuit din combinatia a doua animale : o balena orca si ursul nord-american Kermode.

- Quatchi – Un “sasquatch” sau “Bigfoot” (“Picior mare”) , o creatura legendara umanoida, bipeda si uriasa , localizata , de obicei, in zona de nord-vest a Americii de Nord (purtand incaltari si aparatoare de frig pentru urechi).
- Suni – Un animal reprezentand un spirit protector indian , care , conform legendei, zboara cu aripile unei “pasari a tunetului” si alearga pe viguroasele picioare imblanite ale unui urs negru ( purtand o palarie tip orca).

Medaliile olimpice 

Cele trei medalii olimpice ( aur , argint si bronz) au un model comun , stabilit de organizatorii fiecarei editii a olimpiadei.Intre anii 1928 si 2000 , una din fetele medaliilor includea imaginea lui Nike , traditionala zeita a victoriei, tinand un palmier in mana stanga si o coroana de castigator in cea dreapta.
Din 2004 , aceasta fata a medaliei s-a transformat intr-o referinta mult mai explicita la caracterul grecesc al jocurilor.In aceasta noua varianta , zeita Nike este infatisata zburand deasupra unui stadion panatenic , reflectand , astfel, reinnoirea jocurilor olimpice.

Emblema olimpica 
Fiecare olimpiada are propria-i emblema olimpica , in care sunt integrate cele 5 cercuri olimpice alaturi de elemente reprezentand orasul sau tara gazda si cultura specifica acesteia.Emblemele olimpice sunt create si propuse de catre Comitetul de organizare a jocurilor olimpice sau de catre Comitetul olimpic national al tarii organizatoare.

Ordinul olimpic 

Ordinul olimpic este o distinctie acordata unor personalitati care au avut o contributie importanta la miscarea olimpica.
Ordinul olimpic consta dintr-un lant sau colier din aur , argint sau bronz ( in functie de gradul ordinului) , ingloband cele 5 inele ale miscarii olimpice , flancate de o parte si de alta , de catre insemnul “kotinos” ( ramura de maslin).Nadia Comaneci este singura personalitate sportiva care a primit acest ordin de doua ori , in 1984 si 2004.

Kotinos este , de fapt , o cununa formata dintr-o ramura de maslin , care era asezata pe capul invingatorilor in cadrul jocurilor olimpice din antichitate.

Posterul olimpic 
Un afis sau poster specific fiecarei editii a jocurilor olimpice , combinand, de obicei, simbolurile olimpiadei cu elemente particulare , caracteristice orasului sau tarii gazda , sau culturii acesteia.

Salutul olimpic

Salutul olimpic este o varianta a salutului roman : bratul drept ridicat oblic catre cer. Este un salut similar celui hitlerist, cu exceptia faptului ca bratul este ridicat mai sus.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial , s-a renuntat la acest simbol olimpic , pentru a nu fi confundat cu salutul nazist.

Cele trei principii ale jocurilor olimpice 
Cei trei “stalpi” sau cele trei principii care stau la baza desfasurarii olimpiadei sunt : sport , mediu inconjurator , cultura.

Timpul

Timpul este unul din conceptele fundamentale ale fizicii si filosofiei. Este o masura a duratei evenimentelor si are diferite întelesuri în functie de contextul în care este definit. În fizica, timpul este o dimensiune a naturii si poate fi vazuta ca o masura a schimbarii. În acceptia fizicii clasice, timpul este un continuu. Fizica moderna (mai precis, teoria mecanicii cuantice) disputa însa aceasta calitate, sugerând ca ar exista doar continuu spatiu-timp. În filosofie, timpul este definit ca un flux neîntrerupt, ireversibil, care nu poate curge decât într-o singura directie. Este deci un continuu în care evenimentele se succed de la trecut, prin prezent spre viitor si în cadrul caruia se desfasoara toate procesele din natura. Definirea cu exactitate a timpului este o sarcina dificila, atât în filozofie cât si în stiinta. Timpul este o notiune primara (care nu se defineste, ci este perceputa prin simturi; ) si corelata cu cea de eveniment. Perceptia umana sesizeaza ordinea în timp a evenimentelor.


Standardele de timp sunt reguli prin care unui moment de timp i se asociază o notatie de tip „dată si oră”. Există:

• • • timpul terestru (TT), timpul perceput de un observator aflat pe suprafața geoidului terestru. Este succesorul timpului efemeridelor, definit însă corect în cadrul teoriei relativității.
    • Geocentric Coordinate Time (TCG)
    • Barycentric Coordinate Time (TCB)
    • timpul atomic internațional (TAI), materializarea timpului terestru (TT) realizată prin corelarea unor ceasuri atomice
    • timpul universal coordonat (UTC), definit pe baza TAI, dar cu o regrupare diferită a secundelor în minute pentru a-l menține în sincronism cu rotația Pământului.

Relativitatea

Teoria Relativitatii apartine fizicianului Albert Einstein. La inceput a existat sub forma a 2 teorii: Teoria Speciala a Relativitatii a aparut in 1905 si afirma ca viteza de “curgere” a timpului nu este aceeasi in tot Universul – depinde de observator (adica e relativa). Unii oameni percep “curgerea” timpului altfel decat alti oameni. De exemplu, pe masura ce imbatranim, procesam mai putine informatii pe secunda despre mediul inconjurator, de aceea percepem trecerea timpului ca fiind mai rapida.

Dar teoria lui Einstein merge si mai departe. Relativitatea timpului nu e cauzata de varsta noastra, e cauzata de viteza miscarii prin spatiu. Cu cat mergem mai repede prin spatiu, cu atat mai incet ne deplasam prin timp. Teoria relativitatii ne cere sa vedem spatiul si timpul, nu ca entitati separate, ci sub forma unui concept numit spatiu-timp. Timpul devine cea de a 4 dimensiune ce se adauga la celelalte 3 dimensiuni ale spatiului cu care suntem obisnuiti (inaltime, latime si lungime). Aceasta reprezentare a timpului este cruciala pentru intelegerea celorlalte teorii despre natura timpului,

Oamenii poseda o retina bidimensionala, ceea ce inseamna ca vedem doar in 2 dimensiuni. Perceperea celei de a 3-a dimensiuni e rezultatul perspectivei si a vederii noastre binoculare. Daca am fi avut retine tridimensionale, am fi fost capabili sa percepem simultan toate laturile unei camere – peretii, podeaua si tavanul in acelasi timp!

Din acest motiv e foarte greu, daca nu chiar imposibil, pentru un om sa vizualizeze cea de a 4-a dimensiune.

Pentru a depasi aceasta piedica, este bine sa folosim analogii, ce contin un numar mic de dimensiuni, atunci cand vorbim de mai mult de 3 dimensiuni, chiar si atunci cand timpul e una din ele. In acest caz sa ne imaginam ca Universul are o forma cuboidala, iar oamenii sunt bidimensionali si au retine unidimensionale. Sa ne imaginam ca dimensiunile spatiale sunt latimea si inaltimea unei sectiuni de cuboid, iar oamenii se pot deplasa in sus, in jos, in stanga si in dreapta. Sa ne imaginam ca adancimea cuboidului e timpul.

Sa ne imaginam acum ca un om bidimensional se afla la jumatatea inaltimii cubului. El incepe sa se deplaseze in sus (prin spatiu, nu prin timp) pana ce va ajunge la marginea cuboidului. Acuma el se va deplasa in jos, dar in acelasi timp se va misca si  inainte prin timp. De data aceasta va dura mai mult sa ajunga in locul de unde a plecat deoarece el nu mai are o ruta directa – se deplaseaza si prin timp.

Dupa cum se vede deplasarea prin timp, incetineste deplasarea prin spatiu. Acelasi lucru e valabil si invers. Daca se mentine o pozitie fixa in spatiu si deplasarea se face doar prin timp, va dura mai putin pana la atingerea unui moment anume din timp decat atunci cand miscarea se executa in spatiu si timp. Deci miscare in spatiu iti incetineste miscarea in timp. Asta ne spune relativitatea despre timp. Dar procentajul de incetinire a timpului, in timpul miscarii prin spatiu, este foarte mic in timpul situatiilor cotidiene. Pentru a observa o diferenta notabila, e necesara o deplasare in spatiu cu o viteza egala sau cat mai apropiata de cea a luminii.

Relativitatea a fost demonstrata. Au fost puse ceasuri atomice in avioane ce se deplasau cu viteze mari. La sfarsitul zborului, ceasurile atomice au fost comparate cu cele de la sol. Au fost gasite mici diferente ce fusesera prevazute exact de ecuatiile matematice a relativitatii.

Teoria generala a relativitatii a fost publicata in 1916 si merge si mai departe. Einstein sustine ca masa curbeaza “tesatura” spatiu-timp pentru a crea iluzia gravitatii. Din nou, o analogie cu un numar minim de dimensiuni e ideala. Imaginati-va ca pe o folie de cauciuc se aseaza bile de bowling. Bilele curbeaza folia de cauciuc. Orice obiect ce se deplaseaza prin apropierea curburii, va incepe sa se miste in jurul curbei (miscare asemanatoare spiralei de la o scurgere). Ideea despre gravitatie a lui Einstein despre gravitatie este atat de simpla. Si a fost demonstrata. Einstein a facut predictii despre felul in care lumina va urma traiectorii curbate in jurul maselor mari, iar acest efect a fost masurat in timpul unei eclipse de soare.

Timpul si determinismul

Teoria relativitatii nu descrie doar “curgerea” timpului, ea descrie timpul intr-o maniera aproape identica cu cea in care ne gandim la spatiu. Relativitatea unifica spatiul si timpul. Toate punctele spatiale exista simultan, dar… toate punctele din timp exista simultan? Acest lucru ar sugera ca toate evenimentele din timp sunt deja “aici” si ca nu exista vreun motiv pentru a alege ce se va intampla in viitor. Se numeste determinism, deoarece evenimentele sunt predeterminate.

Relativitatea nu elimina ideea de liber arbitru, dar nici nu o sustine.

Timpul in lumile multiple a Teoriei Mecanicii Cuantice

Pentru a intelege aceasta teorie, trebuie sa ne intoarcem la exemplul cuboidului. Fiecare eveniment temporal este reprezentat de o sectiune a cuboidului. Oamenii percep dimensiunea timpului sub forma unei succesiuni de patrate. Asemenea cadrelor dintr-un film, acestea creaza iluzia trecerii timpului.

Lumea din jurul nostru pare a fi facuta special pentru a sustine viata. Universul are proprietati exacte care duc la aparitia vietii pe Pamant. De exemplu, la inceputul Universului a existat o “batalie” intre materie si anti-materie. Particulele cu anumite proprietati cuantice, denumite de noi “materie”, au castigat lupta din motive inexplicabile. Multi fizicieni sunt de parere ca acest eveniment si altele asemanatoare nu sunt doar simple coincidente.

Martin Rees, un astronom din Anglia, ne ofera analogia unei vizite intr-un magazin de haine. Daca te-ai duce intr-un magazin de haine ce vinde o singura marime, ar fi o coincidenta destul de mare daca ai descoperi ca e exact marimea ta. Pe de alta parte nu ar fi o coincidenta gasirea unor haine de marimea ta intr-un magazin ce vinde o varietatea de haine si marimi. Sa extindem acest exemplu si in cazul Universului. E foarte improbabil ca acest Univers sa existe din cauza felului partinitor fata de stabilitatea gravitationala si aparitia unei vieti diversificate. Dar daca luam in considerare posibilitatea ca Universul ofera o gama larga de “universuri” de diferite marimi, atunci nu va mai fi asa de surprinzator faptul ca universul nostru poate sustine viata. Aceasta teorie ar putea fi reprezentata sub forma unei multitudini de cuboizi intr-un vast univers de cuboizi, fiecare dintre ei avand propriul spatiu-timp. Fiecare cuboid reprezinta un univers ce are un set diferite de legi fizice, deci ar putea fi complet diferit de restul universurilor. Ar putea exista un mare numar de universuri ce sustin viata, dar cu mici diferente. Tot asa cum intr-un magazin de haine pot exista mai multe tricouri de marimea ta, dar in culori diferite.

Din acest punct de vedere exista linii temporale diferite. Unii oameni folosesc analogia unor sine de cale ferata pentru a explica acest punct de vedere. Noi ne miscam intr-o directie pe sine, dar exista si alte sine paralele cu a noastre. Fiecare din ele e diferita intr-un fel (unele chiar au trenuri pe ele). Din acest motiv, celelalte unversuril din cadrul acestui “multi-univers” se numesc unversuri paralele.

Un multi-univers al spatiu-timpului nu e doar o teorie ce rezolva problema intrebarii “De ce e mediul nostru atat de potrivit pentru viata?”. E totodata o teorie a mecanicii cuantice.

In teoria mecanicii cuantice exista multe evenimente ce au loc din cauza unor probabilitati aleatorii. De exemplu, curentul electric e compus din electroni ce urmeaza un traseu aleatoriu ce e influentat de campurile fortelor electrice pe langa care trec. Multi fizicieni considera ca odata cu fiecare decizie cuantica luata, fiecare posibilitate are un univers separat in care e pusa in aplicare.

In aceasta teorie – numita interpretarea mecanicii cuantice a lumilor multiple – fiecare posibilitate e pusa in aplicare. Din moment ce interactiunile cuantice sunt fundamentale pentru orice reactie macroscopica, putem ajunge la concluzia ca totul se intampla intr-un univers sau in altul. Daca trebuie sa iei o decizie, sa zicem sa pleci in vacanta in Bulgaria sau in Caraibe, va exista un univers in care pleci in Caraibe si un univers in care pleci in Bulgaria. Acest lucru e problematica din punctul de vedere al liberului arbitru. Daca toate  posibilitatile sunt aplicate, atunci totul e determinat de universul in care te nasti.

Exista o variatie a acestei teorii, dar e nevoie sa ne imaginam teoria cu o dimensiune in minus. In loc sa ne imaginam universurile ca fiind cuboizi, trebuie sa ni le imaginam ca fiind dreptunghiuri. Lungimea dreptunghiului va fi timpul, iar celelalte dimensiuni vor reprezenta spatiul. Dreptunghiul nu are adancime, deci daca asezam mai multe dreptunghiuri (universuri multiple) unul peste altul, nu se va schimba nimic.

Se observa ca in toate aceste teorii, timpul are doua directii, asemenea celorlalte dimensiuni. Teoretic nu exista nimic care sa ne impiedice sa mergem in directia opusa.

De ce percepem timpul in acest fel?

Daca timpul este doar o dimensiune asemenea celorlalte, de ce o percepem atat de diferit? Aceasta e intrebarea care il preocupa pe James Hartle de la Universitatea din California, Santa Barbara, impreuna cu fizicienii Stephen Hawking, Muray Gell-Mann si Steven Weinberg. Ei cred ca trecerea timpului e doar o iluzie.

Hartle crede ca timpul unidirectional e produsul felului in care procesam informatia. Gell-Mann a dat denumirea de “sisteme de colectare si utilizare a informatiilor” tuturor fiintelor ce proceseaza timpul in acest fel. Oamenii fac parte din SCUI. Din cauza retinei bidimensionale, nu putem procesa mai multe sectiuni de cuboid – “cadre” de timp – simultan. Colectam informatii despre acest “cadru” – mediul nostru inconjurator – folosindu-ne de simturile noastre, apoi stocam aceaste informatii intr-un “registru de intrari”. Acesta nu are o capacitate de stocare nelimitata, deci suntem nevoiti sa transferam informatia in memoria noastra, altfel nu putem procesa informatiile urmatorului “cadru”. Oamenii au o memorie de scurta durata si una de lunga durata, totodata mai avem la dispozitie si informatiile permanente din cerebel (de ex.cum sa innotam).

SCUI-urile mai au in componenta si o “schema”, un model generalizat al perceptiei noastre despre mediu. Aceasta schema contine reguli generale despre modalitatile optime de actiune dintr-un anumit set de situatii. Informatiile receptionate din mediul nostru e adaugata la schema pentru a determina felul in care reactionam in anumite situatii. Decizia e constienta, dar este procesata si la nivel inconstient. Partea constienta a SCUI-urilor umane se concentreaza asupra informatiilor din “registrul de intrare”, o numim prezent. Partea inconstienta se concentreaza asupra informatiilor din memorie, o numim trecut. Acesta e motivul pentru care constientizam prezentul si ne amintim trecutul.

Traficul informational ce are loc prin “registrii” SCUI-urilor creaza iluzia “scurgerii” timpului. Dar nu timpul este cel care se “scurge”. Fiecare SCUI are propria sa viteza a traficului informational dintre registri. Aceasta corespunde diferentelor de percepere a vitezei cu care trece timpul. Mustele, de exemplu, proceseaza mai multe informatii pe secunda altfel nu ar reusi sa zboare la viteze asa de mari si nu ar putea evita obstacolele comune. Prin urmare ele percep timpul ca fiind mai lent. Mustele traiesc putin (cateva zile sau saptamani) o durata de viata scurta pentru un om. Dar musca o percepe ca fiind mult mai lunga.

Deci este posibil ca modalitatea in care procesam informatiile sa fie motivul pentru care percepem diferit trecerea timpului.

Este timpul continuu sau este ca un film?

De regula ne gandim la timp ca timp ca fiind continuu – un sir de evenimente. Dar majoritatea teoriilor din fizica definesc timpul si spatiul ca fiind opuse unei treceri continue de evenimente. Teoria M si cea a gravitatii cuantice sunt teorii stiintifice serioase (dar nedemonstrate) care sustin ca timpul si spatiul au unitati minime. Exista o teorie a mecanicii cuantice care sugereaza ca timpul este format din  particule numite crononi. Cea mai mica durata de timp teoretica posibila se numeste timp Planck si este echivalenta cu 10 la puterea -43 secunde.

Daca aceasta teorie e corecta, atunci perceptia noastra temporala ar putea fi asemenea unui film. Filmele nu sunt continue: daca le incetinim suficient de mult, constatam ca sunt un simplu set de fotografii ce sunt prezentate rapid. Procesam informatiile despre mediul nostru si obtinem o imagine asemanatoare celei dintr-un film sau dintr-un desen animat. Atunci cand sunt prezentate intr-o succesiune rapida, ne creaza iluzia unei miscari line si continue.

Este timpul asemanator cu spatiul?

Pana acum, timpul a fost vazut ca fiind o dimensiune a spatiului, iar deplasarea sa intr-o singura directie e considerata o iluzie. Dar exista niste contra-argumente ce ne indica niste diferente majore, intre timp si spatiu, ce nu pot fi explicate ca fiind iluzii.

O modalitate de a sustine ideea ca “directia timpului” e irelevanta e prin demonstrarea faptului ca toate procesele sunt identice, indiferent daca se desfasoara “inainte” sau “inapoi”. In mecanica cuantica, majoritatea interactiunilor dintre particule sunt “simetrice in timp” – nu conteaza daca sunt observate din perspectiva trecut-viitor sau viitor-trecut, ele se desfasoara identic.

Dar acest lucru nu este valabil si in cazul obiectelor macroscopice. Paharele de vin se sparg in zeci de cioburi, dar rareori vedem cioburi de pahar ce se apuca sa formeze pahare de vin. Fizicienii pot explica de ce cioburile de sticla nu formeaza pahare de vin prin postularea existentei “sagetii termodinamice a timpului”. Termidinamica e in esenta o grupare de legi. Chimistul P.W. Atkins o rezuma ca fiind:

“Exista 4 legi. Cea de a treia, Legea a Doua, a fost formulata prima; prima lege, Legea Zero, a fost formulate ultima; Prima Lege a fost cea de a doua; iar cea de a treia s-ar putea sa nu fie nici macar o lege asemenea celorlalte”.

Esenta acestei idei e ca universul tinde sa devina dezordonat. Aceasta dezordine se numeste entropie si credem ca e in continuua crestere. Nimeni nu stie de ce e in continua crestere, dar e foarte clar acest lucru din multitudinea de experimente realizate. Acesta e motivul pentru care caldura se „scurge” in zonele mai reci si niciodata nu se intampla invers. Caldura nu e nimic altceva decat particulele dintr-un sistem ce vibreaza aleatoriu, o stare dezordonata. Lucrurile reci sunt mult mai ordonate deoarece particulele ce le formeaza se misca mai greu. Acesta e motivul pentru care obiectele macroscopice au interactiuni ireversibile.

Aceasta e o diferenta clara fata de spatiu. Daca ne gandim la manifestarea spatiala a unei mese, asta nu inseamna ca un capat al ei este mai dezordonat decat celalalt, dar masa respectiva va deveni mai dezordonata in viitor, in comparatie cu momentul in care a fost facuta. De aceea este o distinctie clara intre timp si spatiu.

Este timpul reversibil?

Daca „trecerea” timpului intr-o singura directie e o iluzie, atunci ce ne opreste sa ii inversam cursul? Teoretic, nimic!

Lawrence Schulman, de la Universitatea Clarkson din New York, crede ca timpul poate fi parcurs si in sens invers. Cioburile de sticla pot deveni pahare de vin, oamenii devin mai tineri si universul devine din ce in ce mai mic. Schulman sustine ca exista asemenea zone de timp inversat sub forma de spatii in cadrul universului nostru. O simulare virtuala a aratat ca regiunile cu directii temporale diferite nu se anuleaza si nici nu interactioneaza reciproc.

O alta posibilitate e ca directia temporala a universului (din punct de vedere termodinamic) se va inversa natural odata ce istoria universului ajunge intr-un anumit punct. Acest lucru creaza o simetrie perfecta in univers. Evident ca nu exista nici o dovada care sa sustina aceste idei, dar nu exista nici impotriva lor.

Deci ce este timpul? O dimensiune asemenea spatiului? Chiar „trece” sau e doar o iluzie? Este continuu sau asemenea cadrelor unui film? Poate fi inversat sau manipulat? Nu putem da raspunsuri certe la asemenea intrebari, dar data viitoare cand va mai intreaba cineva ce este timpul, poate va ganditi la un raspuns diferit.

Diferentze barbat/femeie - punct de vedere

Întrebare:

De ce face Biserica diferenţe intre bărbat si femeie? Diferenţe de genul: bărbatul trebuie sa aibă capul descoperit în biserica, femeia acoperit; bărbaţii şi femeile trebuie sa stea aşezaţi separat in biserica; femeile nu au voie sa meargă in altar sub nicio forma (mi se pare chiar discriminatoriu). Si, apropo, despre altar, de ce sunt atâtea restricţii? Spune Dumnezeu ca nu are voie oricine sa între acolo, în orice situaţie sau e doar o tradiţie?

Bărbatul şi femeia sunt diferiţi prin creaţie

Bărbatul şi femeia au acelaşi Creator şi au fost creaţi după acelaşi model şi cu aceeaşi chemare, aşa cum spune în prima carte a Bibliei – Geneza:

Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. (Geneza 1:26-27)

Bărbatul nu are o valoare mai mare decât femeia în ochii lui Dumnezeu sau invers. Toţi suntem deosebit de preţioşi în ochii Celui Prea Înalt şi pentru mântuirea tuturor bărbaţilor şi a femeilor a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos.
În acelaşi timp, pentru o relaţie armonioasă, Dumnezeu a stabilit roluri diferite pentru bărbat şi femeie în căsătorie. Capitolele 2 şi 3 din aceeaşi carte Genesa prezintă pe larg aceste diferenţe de roluri care ne revin.

Diferenţa referitoare la acoperirea capului

Când Apostolul Pavel a scris despre această diferenţă cu privire la acoperirea capului, tocmai a vrut să accentueze atitudinea de supunere pe care trebuie să o aibă toţi bărbaţii şi femeile şi a spus:

Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii şi că Dumnezeu este Capul lui Hristos. Orice bărbat care se roagă sau proroceşte cu capul acoperit îşi necinsteşte capul său. Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proroceşte cu capul dezvelit îşi necinsteşte capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se înveleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învelească. Bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, pentru că el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe când femeia este slava bărbatului. În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. De aceea, femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei. Totuşi, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. Căci, dacă femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul prin femeie, şi toate sunt de la Dumnezeu. Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu dezvelită? Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, pe când pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare a capului. Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei şi nici bisericile lui Dumnezeu. (1 Corinteni 11:3-16)

Cum vedeţi, atunci când Dumnezeu cere un anumit lucru, prezintă toate motivele referitoare la lucrul cerut.

Despre aşezatul separat în biserică

Nu spune Dumnezeu în Biblie că la serviciile divine ale bisericii bărbaţii trebuie să stea separat de femei. Dacă unele biserici au decis să facă aşa şi au motive să o facă, este alegerea lor. Mie însă îmi place şi la biserică şi în alt loc când merg să stau alături cu soţia şi copiii noştri şi să ne închinăm Domnului împreună.

De ce femeile nu sunt acceptate în altar?

Ceea ce oamenii numesc „altar” în biserica ortodoxă este de fapt o improvizare în construcţia clădirilor biserici a structurii Cortlui Întâlnirii sau Templului din perioada Vechiului Testament, iar „altar” oamenii numesc ceea ce corespunde locului numit „Sfânta Sfintelor”, sau „Locul Prea Sfânt” din Cortul Întâlnirii sau din Templu. Acolo putea să între doar marele preot (care putea să fie doar un bărbat din fiii lui Aaron) şi doar odată în an ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului. Pentru că această ispăşire nu le aducea oamenilor o curăţire deplină de păcate, peste un an marele preot trebuia să repete această ispăşire, care era doar o umbră, sau o imagine a adevăratei ispăşiri care a făcut-o adevăratul Mare Preot Iisus Hristos, aşa cum scrie:

Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare şi mai desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta, şi a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veşnică. ( Evrei 9:11-12)

Cei care cred în Domnul Iisus din toată inima lor şi care au întrat în Noul Legământ, nu mai au nevoie de imaginile, sau umbrele de altă dată cum era Sfânta Sfintelor din Cortul Întâlnirii sau din Templu.

Tuturor bărbaţilor şi femeilor le este oferită întrarea

Adevăratul Loc Preasfânt se află în cer şi doar prin Iisus Hristos putem avea întrare acolo, aşa cum scrie:

Astfel, dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Iisus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său, şi, fiindcă avem un Mare Preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţate de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată. ( Evrei 10:19-22)

Întrarea în acel Loc Preasfânt din ceruri înseamnă Mântuire, Salvare de păcate. Aceasta este oferită tuturor oamenilor indiferent de sex, vârstă, naţiune, stare socială, etc. Iată ce spune Scriptura în acest sens:

Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi. (Coloseni 3:11)

Nu vrei şi tu, dragă cititor, să întri în adevăratul Loc Prea Sfânt? Nu vrei să fii mântuit? Nu vrei să capeţi iertarea păcatelor tale şi darul vieţii veşnice? Crede din toată inima în Domnul Iisus ca să fii născut din nou şi să ai parte de moştenire împreună cu toţi sfinţii.
Întrebare:

De ce face Biserica diferenţe intre bărbat si femeie? Diferenţe de genul: bărbatul trebuie sa aibă capul descoperit în biserica, femeia acoperit; bărbaţii şi femeile trebuie sa stea aşezaţi separat in biserica; femeile nu au voie sa meargă in altar sub nici o forma (mi se pare chiar discriminatoriu). Si, apropo, despre altar, de ce sunt atâtea restricţii? Spune Dumnezeu ca nu are voie oricine sa între acolo, în orice situaţie sau e doar o tradiţie?

Bărbatul şi femeia sunt diferiţi prin creaţie

Bărbatul şi femeia au acelaşi Creator şi au fost creaţi după acelaşi model şi cu aceeaşi chemare, aşa cum spune în prima carte a Bibliei – Geneza:

Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.” Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. (Geneza 1:26-27)

Bărbatul nu are o valoare mai mare decât femeia în ochii lui Dumnezeu sau invers. Toţi suntem deosebit de preţioşi în ochii Celui Prea Înalt şi pentru mântuirea tuturor bărbaţilor şi a femeilor a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos.
În acelaşi timp, pentru o relaţie armonioasă, Dumnezeu a stabilit roluri diferite pentru bărbat şi femeie în căsătorie. Capitolele 2 şi 3 din aceeaşi carte Genesa prezintă pe larg aceste diferenţe de roluri care ne revin.

Diferenţa referitoare la acoperirea capului

Când Apostolul Pavel a scris despre această diferenţă cu privire la acoperirea capului, tocmai a vrut să accentueze atitudinea de supunere pe care trebuie să o aibă toţi bărbaţii şi femeile şi a spus:

Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii şi că Dumnezeu este Capul lui Hristos. Orice bărbat care se roagă sau proroceşte cu capul acoperit îşi necinsteşte capul său. Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proroceşte cu capul dezvelit îşi necinsteşte capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se înveleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învelească. Bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, pentru că el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe când femeia este slava bărbatului. În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. De aceea, femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpânirii ei. Totuşi, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. Căci, dacă femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul prin femeie, şi toate sunt de la Dumnezeu. Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu dezvelită? Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, pe când pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare a capului. Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n-avem un astfel de obicei şi nici bisericile lui Dumnezeu. (1 Corinteni 11:3-16)

Cum vedeţi, atunci când Dumnezeu cere un anumit lucru, prezintă toate motivele referitoare la lucrul cerut.

Despre aşezatul separat în biserică

Nu spune Dumnezeu în Biblie că la serviciile divine ale bisericii bărbaţii trebuie să stea separat de femei. Dacă unele biserici au decis să facă aşa şi au motive să o facă, este alegerea lor. Mie însă îmi place şi la biserică şi în alt loc când merg să stau alături cu soţia şi copiii noştri şi să ne închinăm Domnului împreună.

De ce femeile nu sunt acceptate în altar?

Ceea ce oamenii numesc „altar” în biserica ortodoxă este de fapt o improvizare în construcţia clădirilor biserici a structurii Cortlui Întâlnirii sau Templului din perioada Vechiului Testament, iar „altar” oamenii numesc ceea ce corespunde locului numit „Sfânta Sfintelor”, sau „Locul Prea Sfânt” din Cortul Întâlnirii sau din Templu. Acolo putea să între doar marele preot (care putea să fie doar un bărbat din fiii lui Aaron) şi doar odată în an ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului. Pentru că această ispăşire nu le aducea oamenilor o curăţire deplină de păcate, peste un an marele preot trebuia să repete această ispăşire, care era doar o umbră, sau o imagine a adevăratei ispăşiri care a făcut-o adevăratul Mare Preot Iisus Hristos, aşa cum scrie:

Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare şi mai desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta, şi a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt, nu cu sânge de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veşnică. ( Evrei 9:11-12)

Cei care cred în Domnul Iisus din toată inima lor şi care au întrat în Noul Legământ, nu mai au nevoie de imaginile, sau umbrele de altă dată cum era Sfânta Sfintelor din Cortul Întâlnirii sau din Templu.

Tuturor bărbaţilor şi femeilor le este oferită întrarea

Adevăratul Loc Preasfânt se află în cer şi doar prin Iisus Hristos putem avea întrare acolo, aşa cum scrie:

Astfel, dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Iisus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său, şi, fiindcă avem un Mare Preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţate de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată. ( Evrei 10:19-22)

Întrarea în acel Loc Preasfânt din ceruri înseamnă Mântuire, Salvare de păcate. Aceasta este oferită tuturor oamenilor indiferent de sex, vârstă, naţiune, stare socială, etc. Iată ce spune Scriptura în acest sens:

Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi. (Coloseni 3:11)

Nu vrei şi tu, dragă cititor, să întri în adevăratul Loc Prea Sfânt? Nu vrei să fii mântuit? Nu vrei să capeţi iertarea păcatelor tale şi darul vieţii veşnice? Crede din toată inima în Domnul Iisus ca să fii născut din nou şi să ai parte de moştenire împreună cu toţi sfinţii.

Enigma "vietii"

Visul dintotdeauna al oamenilor este să traiască mai mult şi sănătoşi. Alături de moarte şi de iubire, nemurirea are în portofoliul ei cele mai numeroase şi mai profunde mituri, legende, proiecţii şi iluzii. Nu puţine din acestea sunt geniale. Faust este unul din exemple, iar nostalgia românească a “Tinereţii fără bătrâneţe” este ea însăşi o capodopera de imaginaţie.

In acest secol savanţii au început testele, cercetările iar laboratoarele au intrat în funcţiune. De ce locuitorii din Caucaz trăiesc mai mult? De ce locuitorii dintr-o vale din Venezuela trec de secol? De ce în China există zone de longevivi? Ultima cercetare se pare că s-a deplasat în Australia, unde, cu uimire, s-a observat că vacile dintr-o zonă anume trăiesc de două şi de trei ori mai mult decât le este lor dat în codul genetic pretutindeni în lume!

Poate că cel mai fascinant proiect de nemurire aparţine domeniului ocult, paranormalului. Se impune ideea folosirii “plasmei raţionale” pentru a atinge vârsta de o mie de ani! Ce înseamnă plasmă raţională? În primul rând intervenţia asupra tesutului plasmatic a unor factori energetici şi spirituali care îi potenţează acţiunea asupra întregului organism. În speţă, este vorba de a produce la omul eteric, în invelişul eteric, o stabilitate controlată şi controlabilă împotriva ruinării celulelor şi factorilor entropici din organism. Longevitatea corpului material depinde aşadar de perfecţionarea corpului albuminos.

S-a emis părerea că corpul albuminos, pe care-l avem cu toţii, nu moare o dată cu corpul fizic; acest scop este de fapt matricea corpului eteric. În acest complex de factori mai puţin studiaţi de către ştiinte, trebuie să aibă loc evoluţia până la apogeu a raţiunii, ea însăşi un factor determinant în controlul celulelor şi metabolismelor la om. Aceste supoziţii aparţinând zonei paranormale, au fost întregite cu concepte ce ţin de destin. Se spune că trăind, de pildă, o mie de ani, omul va pleca din această lume aproape benevol, fără suferinţe, cu conştiinţa precisă a faptului că trebuie să-şi continue viaţa în Cosmos, între planete, în alte sisteme solare până când se va întoarce în viaţa terestră folosindu-se de un corp albuminos, inevitabil principiului reîncarnării.

De corpul eteric se leagă în principal ciclurile nemuririi. Cu fiecare aventură, au loc mutaţii importante, de la elasticitatea noului corp, la acutizarea raţiunii şi de la suma unor calităţi necunoscute anterior, la o autoconstrucţie care se efectuează cu beneficiile acumulate până la un moment dat. În fine, corpul eteric, o vreme fluctuant în spaţiu, devine stabil, în sensul că el nu mai poate fi agresat, lovit, amputat, ci capătă invulnerabilitate absolută. Omul eteric – pentru că despre aşa ceva este vorba – îşi păstrează intacte toate organele din corpul fizic.

În aşa-numita epocă a nemuririi carnea va fi exclusă din alimentaţie – doar peştele va fi îngăduit. Va spori mult frumuseţea femeilor şi lor le va reveni sarcina, ca o menire naturală, de altfel, de a-şi alege bărbaţii. În acest sens este citat prorocul Ieremia: “Până când vei rătăci, fiică neascultătoare? Pentru că Domnul va face pe pământ un lucru nou: femeia va cauta pe bărbatul ei”. Această reînvestire a femeii cu un mandat de modificare şi restructurare a lumii ni se spune că a fost şi este necesară pentru că în cumpăna păcatelor, bărbaţii deţin un loc mai important.

Din proiectul dedicat nemuririi omului nu lipsesc nici factorii sociali, politici, culturali, economici şi spirituali. Toţi aceşti factori istorici vor fi articulaţi diferit faţă de prezent, tocmai prin intervenţia unui alt tip de raţiune. Vor apărea, active, operaţionale, cele trei principii după care omul se va conduce: 1. Înţelegerea şi cunoaşterea lumii în toate momentele ei; 2. Descoperirea legilor dezvoltării lumii şi crearea sistemelor în conformitate cu aceste legi; 3. Folosirea cunoştinţelor pozitive dobândite mai înainte, în funcţie de noile cerinţe ale tipului de existenţă nouă…

Când este vorba de nemurire, nicio idee nu trebuie lăsată iluziilor!

Sf. Ioan Gura de Aur a zis: "Darul de a rabda necazurile este mai mare decat darul de a invia mortii. Pentru ca daca invie cineva un mort, atunci ii ramane dator lui Dumnezeu, pentru ca rugaciunea i-a fost ascultata. Dar daca cineva rabda necazurile, atunci acestuia insusi Dumnezeu ii ramane dator" .

Simple ganduri despre FERICIRE

Suntem convinsi ca viata noastra va fi mai buna când vom fi casatoriti, când se va naste primul fiu sau când se va naste cel de-al doilea….Apoi ne simtim frustrati pentru ca fiii nostri sunt prea mici pentru un lucru sau pentru altul, si ne gândim ca lucrurile vor merge mai bine când vor creste.  Apoi ne exaspereaza cu comportamentul lor de adolescenti, si suntem convinsi ca vom fi mai fericiti când vor depasi aceasta vârsta. Credem ca o sa ne simtim mai bine când partenerul nostru îsi va rezolva problemele, când vom schimba masina, când vom face vacante minunate, când nu vom mai fi nevoiti sa lucram. Dar daca nu începem o viata plina si fericita acum, când o s-o facem? Mereu trebuie sa înfruntam dificultati de toate felurile.

Asa ca merita sa acceptam aceasta realitate si sa decidem sa fim fericiti, orice s-ar întâmpla…

Alfred Souza spune:

 “Mult timp am avut impresia ca viata mea va începe în curând,  adevarata mea viata!”

Dar mereu aveam greutati de înfruntat, mereu ceva de rezolvat, o încurcatura care cerea timp,  datorii înca nerezolvate. Dupa aceea, viata ar fi început. Acest mod de a percepe lucrurile ne ajuta sa întelegem ca nu este o metoda pentru a fi fericiti, dar ca fericirea este metoda…

În fine, am înteles ca aceste obstacole sunt viata.”

Deci, traiti fiecare moment din viata si traiti-l mai intens, daca puteti, sa-l împartasiti cu o persoana draga, cu o persoana foarte draga, cu care sa traiti clipele speciale din viata. 

Si amintiti-va ca timpul nu asteapta pe nimeni…

Asa ca nu mai asteptati sa terminati scoala, sa va reîntoarceti la scoala, sa slabiti 5 kg, sa aveti copii, sa-i vedeti plecând la casa lor…

Încetati sa asteptati sa începeti serviciul, sa iesiti la pensie, sa va casatoriti, sa divortati!

Încetati sa asteptati sa lasati viata asta pentru a renaste în alta…!

Si hotarâti ca nu exista moment mai bun pentru a fi fericiti decât momentul acesta!

Încetati sa asteptati seara de vineri, dimineata de luni, sa aveti o masina noua sau o casa noua.

Încetati sa tot asteptati primavara, vara, toamna sau iarna!

Fericirea si bucuriile vietii nu sunt destinatia calatoriei, sunt chiar calatoria.

Un gând pentru azi:

Lucrati ca si când nu ati avea nevoie de bani !

Iubiti, ca si când nu va trebui sa suferiti !

Dansati, ca si când nimeni nu v-ar privi !

Acum gândeste bine si încearca sa raspunzi

la acest test:

1. numeste 5 persoane, fiind cele mai bogate în lume

2. Numeste ultimele 5 câstigatoare ale concursului Miss Univers.

3. Numeste 10 câstigatori ai premiului Nobel.

4. Numeste ultimii 10 câstigatori ai premiului Oscar, pentru cel mai bun actor.

Cum merge?

Rau?

Nu-ti face griji, nimeni nu îsi aduce aminte de cei mai buni din  trecut.

Iar aplauzele trec! Iar trofeele se prafuiesc!

Învingatorii sunt uitati!

Acum raspunde la acest test:

1 – Numeste trei DASCALI care au contribuit la formarea ta.

2 – Numeste trei PRIETENI care te-au ajutat în momente dificile.

3 – Gândeste-te la câteva persoane care te-au facut sa te simti special.

4 – Numeste 5 persoane cu care îti petreci timpul.

Cum merge?

Mai bine? Persoanele care înseamna ceva în viata ta nu sunt cele cotate la maximum, cu bani multi, cu premiile cele mai mari…

Sunt acelea care se îngrijoreaza pentru tine, care au grija de tine, cele care în orice situatie îti ramân alaturi.

Gândeste-te un moment:

Viata e foarte scurta!

Tu în ce lista esti?

Nu stii….?

Nu esti între cei faimosi, dar esti între cei carora îmi amintesc sa trimit acest mesaj

Lasa-ma sa îti dau o mâna de ajutor …

Cu ceva timp în urma, la Olimpiada Handicapatilor din Seattle noua atleti, toti disabili mental sau fizic, erau la linia de start pentru cursa de 100 m.

La semnalul starterului începura cursa, nu toti alergând la fel, dar toti cu dorinta de a sosi si de a învinge.

Alergau, dar, între ei, un baietel cazu pe pista, se rostogoli de câteva ori si începu sa plânga.

Ceilalti opt îl auzira plângând.

Încetinira si privira înapoi.

Se oprira si se întoarsera …toti…

Tot stadionul se ridicase în picioare, iar aplauzele au durat mult timp….

O fata cu sindromul Down se aseza lânga el, si începu sa il mângâie si sa-l întrebe:

,,Acum esti mai bine?”

Atunci toti noua se prinsera dupa umeri si mersera spre linia de SOSIRE

,,O lumânare nu pierde nimic, daca aprinde alta lumânare.”

Sa fii fericit nu inseamna sa ignori greutatile vietii, ci sa le infrunti cu o atitudine optimista. Fericirea este o esenta pe care trebuie sa o purtam zi de zi alaturi de sufletul nostru. Nu uita sa zambesti pentru toate lucrurile frumoase pe care le ai. Traieste fiecare zi ca si cum ar fi prima zi din viata pe care ti-o doresti. 

Alege fericirea!

Tetragrammaton

Semnificatia Tetragrammaton:

 - 4 “tetra”- provine de la tetraedru,

 - "gram" vine de la greutate, efectul gravitatiei,

Rezulta ca acest concept cu privire la Dumnezeu semnifica un tetraedru ce produce un efect gravitational.

In Biblie, Exodul, cap. 14 versetele 19-20-21 putem gasi cele 72 de nume ale lui Dumnezeu, sau cele 72 de fete ale lui Dumnezeu. Dar toata aceasta reprezentare este un  „Dumnezeu masculin”, spune Nassim Haramein, ne lipseste jumatate din ecuatie. Reprezentarea lui Dumnezeu prin geometria sacra l-a determinat pe acesta sa ajunga la concluzia ca ceea ce e expus omului de rand este un cod care poate fi descifrat numai de catre cei cu adevarat initiati. Mai mult de atat, cercetatorul a observat cea ce este expus si ajuta la decodificare este doar jumatate din Codul mistic. El si-a cerut o explicatie atunci de ce civilizatiile antice au reprezentate in scrierile lor doar jumatate din cod si a ajuns la urmatoarea afirmatie: „tu daca ai fi o persoana avansata spiritual si ti-ai pune problema sa imprimi in lumea in care traiesti acest cod, lumea fiind reprezentanta  unui sistem planetar nu atat de avansat, ti-ai refuza acest lucru pentru ca nu ai vrea ca acesti oameni sa poata descifra si decodifica acest COD, inainte de a fi pregatiti pentru acest tip de putere. Astfel ai putea sa codifici Codul sau sa faci Codul numai cu o polaritate din el, asemeni unei polaritati masculine a Codului. Aceasta codificare ar fi valabila numai pana cand civilizatia va intelege echilibrul dintre masculin si feminin, cand vor intelege aceasta vor fi capabili sa decodifice codul.” In reprezentarea matricei vectorului izotrop din cabala, ca imagine a lui Dumnezeu, trebuie sa adaugi partea feminina a lui Dumnezeu sau „Zeita”, la tetraedru. Daca ai face-o ai avea dublul acestor numere, adica 144, care este considerat numarul Inaltarii, in Apocalipsa. Tot in Apocalipsa se spune ca Noul Ierusalim este un oras de Cristal si  acest oras are 144 de fete. Putem face o legatura astfel si realizam ca sunt 144 de fete pe exteriorul unei matrice de 64 de tetraedre.

La Kaaba exsita cristalul negru, piatra neagra sau Soarele Negru cum este descris in placutele sumeriene, oferit omului de catre Zeii Soarelui. Chivotul Legii construit de Moise prin indemnul lui Dumnezeu, cel care a condus tribul lui Israel la Canaan, este reprezentarea acestui cristal cu capacitati antigravitationale, de plutire, exprimat in Biblie.  Puterea Chivoltului a fost folosita impreuna cu toiagul lui Moise in desfacerea Marii Rosii, ca oamenii sa poata sa treaca pe malul celalalt.

Chivotul este considerat tronul Universului sau „Scaunul lui Dumnezeu”, este arborele cunoasterii din gradina Edenului sau arborele sefirotic, copacul prin a carui interpretare cabalistica, ne poate sugera sursa de energie a Chivotului Legii. Partea de sus a arborelui sefirotic este un tetraedru iar partea de jos este un octaedru.Printr-o „suprapunere” a partii de jos peste cea de sus, rezultatul era un tetraedru cu un octaedru deasupra, creind steaua tetraedrala cu octoedru in centru; aceasta este o geometrie tridimensionala.

Traditiile spun ca nu nu este doar un copac, ca sunt 4 si cum mergand pe prima idee ca marii initiati nu ne ofera decat jumatate de Cod, rezulta ca este vorba despre 8 copaci atasati la radacina. Cum fiecare copac este decodificat pentru a oferi steaua tetraedrala, atunci rezultatul este grila de 64 de tetraedre, formand vectorul echilibrant in centrul sau. Cuvantul sefira provine de la cristal. In Vechiul Testament este descrisa tehnologia suprema prin Chivotul Legii, semnificatia tetragrammaton, un crsital plin de „ochi” asa cum e descris de Ezechiel, este simbolul stelei dublu tetraedrale, steaua lui David.Apa fiind maleabila putea fi incarcata prin acesta forta vitala degajata de acest cristal situat in cadrul piramidelor din Egip si Mexic, spune cercetatorul, realizand recolte foarte bogate, prin irigarea cu aceasta apa incarcata. Zeii Soarelui ne-au oferit aceasta tehnologie ,conform tablitelor sumeriene, prin oferirea in mod simbolic al soarelui negru.Acest soare negru, poate fi asemanat cu un cristal ce dispune de caracteristicile unei gauri negre.Nassim Haramein spune ca tehnologia a fost oferita cu scopul de a „inalta universul”, pentru ca ajutandu-ne sa ne inaltam noi, daca luam in considerare natura fractala a spatiului, se inalta implicit Tot Universul.

Sa nu uitam cand Newton a fost intrebat ce este Gravitatia acesta a raspuns:

"Gravitatia este Dumnezeu!"

Semnificatia numerelor

Urmatorul text sintetizeaza parerile unui numar de experti moderni in numerologie. Trebuie amintit faptul ca nu exista dovezi stiintifice sau matematice pentru a demonstra ca numerele prezinta aceste proprietati. Remarcati si faptul ca atribuirea de semnificatii variate unor numere specifice in perioada Renasterii europene, cand numerele erau incluse in structura detailata a muzicii, poeziei si arhitecturii, era mult mai bogata si mai precisa decat rezumatele contemporane oferite aici.


Numerele de la unu la noua sunt folosite in numerologia moderna pentru a determina analiza caracterului uman si pentru a prezice tendintele viitoare. Despre alte numere se crede ca poarta influente vibrationale care trebuie luate in considerare, dupa cum trebuie sa remarcam si legatura dintre astrologie, numere si adrese.


UNU


Unu este prima cifra folosita atunci cand numaram si, prin urmare, este considerata a avea o putere mare ; fara ea nu ar exista un sistem de numaratoare, asa cum il cunoastem. Fiecare sistem numeric cunoscut a avut dintotdeauna cifra unu ca punct initial de pornire. Pentru ca unu este comun tuturor numerelor, el este adesea vazut ca fiind originea tuturor lucrurilor si reprezinta perfectiunea, absolutul si zeitatea in credintele monoteiste. Unu poate fi bucuros, iubitor, romantic, dinamic si carismatic, dar ca dezavantaj poate fi egocentric, egoist si melodramatic.


DOI


Doi poate avea multe intelesuri diferite, pe de o parte reprezentand parteneriatul si interactiunea cu ceilalti, iar pe de alta parte disensiunea si polaritatea. Cand simbolizeaza parteneriatul, numarul doi implica faptul ca realizarile individuale nu sunt realiste, intrucat realizarile se infaptuiesc cel mai bine prin cooperare si munca in echipa.


Daca dualitatea este necesara pentru nasterea vietii, la speciile care se reproduc sexual, ea este de asemenea vazuta negativ atunci cand e contrastata cu numarul unu, cel perfect si unificat. Doi reprezinta polaritati precum bine si rau, alb si negru, masculin si feminin, stanga si dreapta. Un pol nu poate exista fara celalalt ; aceasta idee a relatiilor complementare e cel mai bine reprezentata de simbolul Yin-Yang. Totusi, polaritatea poate crea conflicte si neintelegeri. Doi poate fi considerat feminin, intuitiv si corespunde instinctelor noastre protectoare. Din punct de vedere negativ, doi poate fi hraparet, excesiv de protector si tafnos. Aspectul tafnos al numarului doi deriva din dezamagirea si nemultumirea spiritului uman atunci cand i se neaga prima pozitie in orice.


TREI


Trei rezolva disonanta creata de polaritatea lui doi, rezultand intr-o noua integrare si integralitate. Aceasta poate fi observata in ‘diviziunile’ unui om : mintea, corpul si spiritul ne intregesc. Trei se poate referi de asemenea la expansiune si la a invata din experientele vietii. Este considerat un numar norocos si e adesea asociat cu banii si norocul. Trei poate descrie cativa oameni care isi unesc fortele pentru a atinge un tel comun, printr-o afiliere sociala sau profesionala. Trei mai reprezinta si comunicarea de orice fel, exprimarea, teatrul, actoria si umorul. Desi numarul trei poseda atributele intelepciunii, intelegerii si cunoasterii, din punct de vedere negativ el poate manifesta pesimism, nesabuinta si riscul inutil. Trei e perceput ca un numar magic. In unele cazuri, el poate capata unele aspecte negative si poate fi vazut ca fiind demonic sau nefiresc, din moment ce nu exista vietati in lumea noastra care sa umble pe trei picioare.


PATRU


Patru isi deriva semnificatia din surse variate. Este primul numar ‘compus’ ; adica, e primul numar care poate fi creat multiplicand numere altele decat el insusi si numarul unu, pentru ca 2 x 2 = 4. Cel mai simplu obiect solid, tetraedrul, are 4 laturi ; astfel, patru denota materia solida in general si Pamantul in particular, caci Pamantul e un obiect solid legat de 4 puncte cardinale (nord, sud, est si vest).


Timpul e un alt concept foarte des asociat cu numarul patru, pe baza faptului ca anul are patru anotimpuri si luna are (de obicei) patru saptamani ; observatorii crestini remarca de asemenea faptul ca povestea vietii lui Iisus e spusa in 4 evanghelii, fiecare fiind la randul ei asociata cu unul din cele patru ‘elemente’ clasice de foc, aer, pamant si apa. Mai precis, Evanghelia lui Matei e asociata cu pamantul, intrucat Evanghelia lui scoate in evidenta incarnarea lui Hristos in forma omeneasca ; apa ii e acordata lui Marcu, pentru ca Evanghelia lui pune accentul pe importanta botezului, focul ii e atribuit lui Ioan, din moment ce Evanghelia lui e cea mai ‘spirituala’, iar aerul ii e atribuit lui Luca, pentru ca Evanghelia lui e cea mai lunga. Asocierea cu Pamantul inseamna ca numarul patru simbolizeaza starea de a fi practic si realist, pe cand faptul ca patru e primul numar compus e legat de ideea unei personalitati ‘compuse’, influentata de altii, care urmeaza exemp
lul unor surse diferite si de multe ori contradictorii, ducand la o gandire originala si complet independenta.


In religia iudaica, numarul patru e important din cauza ‘Tetragramaton-ului’, numele lui Dumnezeu format din 4 litere, care e atat de sfant, incat nu e rostit niciodata. In numerologia chinezeasca (cat si a altor limbi orientale), patru e un omonim al cuvantului care inseamna ‘moarte’. Prin urmare, unele spitale nu au etajul nr. 4.


CINCI


Cinci e asociat cu cunoasterea senzuala a celor cinci simturi, cat si cu notiunea de protectie. E si un numar care reprezinta serviciul in folosul celorlalti. Este foarte analitic si are abilitatea de a gandi critic, dar poate cugeta excesiv asupra unei idei, pana cand semnificatia ei nu mai e relevanta. Acest numar guverneaza capacitatea noastra de a gandi clar si posibilitatile noastre intelectuale. Cinci reprezinta deschiderea catre experiente si idei noi. In cautarea libertatii, e adesea un aventurier. Cinci e caracterizat de impingerea limitelor vietii. E un numar complex care se refera la starea noastra de sanatate fizica si mentala.


SASE


Sase se raporteaza la tact, frumusete si armonie. Ajuta mult la intemeierea relatiilor si corespunde intalnirilor intre doua persoane. Este asociat acelor lucruri de care suntem atrasi si care ne fac placere. Sase poseda farmec, gratie si capacitatea de a face conversatie usoara, fiind astfel foarte diplomat. Sase are abilitati de a purta altora de grija si este considerat numarul mama/tata. E vazut ca un numar minor in ceea ce priveste banii, asa ca un mic venit suplimentar poate fi disponibil oricand e vorba de acest numar. Din punct de vedere negativ, sase poate fi necredincios, gelos, amar si razbunator. Sase poate de asemenea sa denote perfectionism, pentru ca e primul numar ‘perfect’, adica suma divizorilor sai, altii decat el insusi, e egala cu el insusi: 6 x 1 = 6 si 3 x 2 = 6, iar 1+2+3 = 6 (urmatorul asemenea numar e 28).


SAPTE


Sapte e considerat a fi un numar spiritual pentru ca e iluzoriu si contine valuri care trebuie mai intai inlaturate, unul dupa altul, pana cand va fi gasita iluminarea in cele din urma. Despre sapte se spune ca e un numar sacru, aceasta fiind demonstrata de faptul ca sunt sapte zile intr-o saptamana, textele stravechi precum Geneza spun ca Pamantul a fost format in sapte etape, vechiul sistem solar avea sapte stele, iar unele versiuni ale Cabalei au sapte ‘sephiroth’. Daca sapte poseda calitati de reverie, spiritualitate si constienta psihica, din punct de vedere negativ poate fi indecis, inselator si nesincer.


OPT


Opt e considerat a fi numarul influentelor karmice, cand suntem chemati sa platim datorii facute in aceasta viata si in cele anterioare. Reprezinta munca din greu si lectiile invatate prin experienta, asa ca poate fi un numar dificil pentru unii din pricina naturii sale foarte restrictive. Mai mult decat orice alt numar, opt cauta banii si succesul material. Totusi, greutatile pe care le intampina in cautarea recompenselor sunt imense. Rasturnari de situatie majore sunt comune numarului 8. Pentru ca reputatia si locul in comunitate au o importanta suprema, ar fi intelept pentru aceia care au ajuns oameni de vaza sa traiasca vieti cinstite, altfel orice indiscretii vor fi mai mult ca sigur dezvaluite intr-un mod foarte neplacut. Desi e considerat un numar de ’noroc’ in cultura chineza, el nu ocupa un loc prea important in credintele ezoterice ale numerologiei chineze.



NOUA


Noua a fost considerat un numar sacru de catre antici si prin urmare nu i s-a acordat un echivalent printre literele alfabetului caldean. Reprezinta schimbarea, inventia si evolutia care se naste din inspiratie. Noua este umanitarul. El are prin traditie o semnificatie ezoterica care e subliniata de faptul ca, de la conceptia initiala, dureaza noua luni sa aduci un copil pe lume.



ZECE


Zece e o octava mai inalta a numarului unu si semnifica sfarsitul unui ciclu important, dupa care va urma curand o schimbare a imprejurarilor. Poarta cu el multa insemnatate ezoterica, evidentiata de faptul ca sunt zece ‘sephiroth’ in multe versiuni din Cabala, cel mai comun sistem numeric folosit astazi e bazat pe numarul zece si cele mai multe monede nationale aflate in uz astazi au adoptat sistemul zecimal. Aceasta credinta e de asemenea de mare importanta in numerologia chineza. Trebuie observat ca numarul zece e considerat a fi numarul modern al desavarsirii, pentru ca numai in ultimele sute de ani a fost folosit ca baza fundamentala a sistemelor numerice, monedelor si masuratorilor. Cand 10 l-a inlocuit pe 12 ca numar ultim, a anuntat o schimbare in modelele de gandire umane catre o abordare mai stiintifica a intrebarilor de natura ezoterica.



UNSPREZECE


Unsprezece e o octava mai inalta a numarului doi si e considerat un numar suprem (al doilea numar suprem e 22). 11 e vazut ca fiind calea constientei si cunoasterii spirituale, dincolo de intelegerea celorlalti. El poarta vibratii psihice si are un echilibru perfect de caracteristici masculine si feminine. Mai e caracterizat si de o minte deschisa, intuitie, idealism si viziuni. Din moment ce unsprezece contine multe daruri precum constienta psihica si un mare grad de sensibilitate, el are de asemenea si efecte negative precum inselatoria si tradarea din partea unor dusmani secreti.



DOISPREZECE


Doisprezece e o octava mai inalta a numarului trei si indica o mare intelegere si intelepciune. Cea mai mare parte a cunostintelor lui e extrasa din experientele vietii, lucru care aduce un calm care persista pana si in cele mai turbulente situatii. Doisprezece avea o mare semnificatie in viata stramosilor nostri, pentru ca erau 12 triburi in Israel, 12 discipoli care l-au urmat pe Iisus, exista 12 zodii astrologice, 12 luni intr-un an, iar ceasurile noastre moderne sunt impartite in cate doua grupuri de cate 12 ore. E considerat a fi vechiul numar al incheierii unui ciclu, intrucat semnaleaza sfarsitul copilariei si primele stadii ale maturitatii. Mai mult, vechile sisteme de numarare si masurare sunt bazate pe acest numar si avem ca dovada termeni precum ‘o duzina’ (‘a dozen’ = 12), ‘a gross’ (de 12 ori 12), un siling (12 pence) si ‘un picior’ (12 cm.). Din punct de vedere negativ, doisprezece poate suferi de o forma de depresie, cauzata de sentimentul de res
emnare in fata greutatilor vietii. (De asemenea, sunt 12 tari care folosesc moneda euro incepand cu dec. 2004).



TREISPREZECE


Treisprezece e o octava mai inalta a numarului patru si e cu octava mai inalt decat nr. doisprezece, stravechiul numar al finalizarii. Se considera ca 13 semnifica sfarsitul unui ciclu, avand ca exemplu existenta a 13 zodii in astrologia celta si indiana. Daca treisprezece anunta noi inceputuri, el semnifica de asemenea faptul ca sistemele demodate trebuie sa ia sfarsit pentru a face loc unor transformari foarte necesare.



Treisprezece poate fi interpretat si ca 12+1 si e privit de multi ca fiind numarul initiatului. Insa semnificatia reala a numarului 13 nu poate fi discutata fara sa ne referim la geometria sacra, mai ales la Floarea Vietii, din Templul lui Osiris, care arata miscarea continua de distrugere si creatie a vietii.




DOUAZECI SI DOI


Douazeci si doi e o octava mai inalta a numarului patru si e considerat a fi un numar principal. Contine secretele multor intrebari ezoterice, prin urmare sunt 22 de litere in alfabetul evreiesc, 22 de carari in multe versiuni ale Cabalei si 22 de carti in ‘Major Arcana’. 22 poarta calitati de medium, precum sensibilitate marita, intuitie si constienta psihica, dar e si predispus unor piedici ca tradarea din partea dusmanilor necunoscuti si o sensibilitate excesiva. E de asemenea numarul de livre din 10 kilograme.




ZERO


Zero e un numar puternic care aduce o mare schimbare si transformare, care apar uneori intr-un mod profund. Are multa intensitate, asa ca e nevoie de precautie atunci cand intalnim acest numar, pentru a ne asigura ca nu cadem in extreme.