Ce au aflat recent cercetătorii despre bani: descoperirea i-a surprins chiar şi pe cei mai experimentaţi specialişti

În primul studiu larg asupra ADN-ului de pe bancnote, cercetătorii de la New York University au descoperit că pe acestea trăiesc mii de tipuri de bacterii – mult mai multe decât se crezuse anterior – şi că unele dintre acestea efectiv cresc pe bancnote. În ansamblu, studiul a arătat că banii sunt mult mai murdari – la propriu – decât se crezuse, multe dintre microorganismele identificate fiind patogene pentru om.
Analizând materialul genetic de pe bancnotele de 1 dolar, cercetătorii care lucrează în cadrul unui proiect special al New York University – Dirty Money Project – au identificat, în total, cca. 3000 de tipuri de bacterii, cu mult mai mule decât fuseseră identificate anterior prin studiile la microscop.
Chiar şi aşa, oamenii de ştiinţă au putut identifica doar aproximativ 20% din ADN-ul non-uman prezent pe bancnote, deoarece multe dintre microorganismele prezente pe ele nici nu sunt catalogate în bazele de date genetice.
Cea mai abundentă dintre speciile patogene descoperite este una care provoacă acnee; alte specii identificate sunt asociate cu ulcerul gastric, pneumonia, toxiinfecţiile alimentare şi infecţia cu stafilococi. Unele dintre bacteriile descoperite au gene care le conferă rezistenţă la antibiotice.
„Am descoperit că, realmente, microbii cresc pe bani”, spune Jane Carlton, director al Center for Genomics and Systems Biology din cadrul New York University.
Datele, încă nepublicate, arată cât de amplă este problema „banilor murdari”. Bancnotele, care trec prin multe mâini, sunt o sursă de contagiune, iar păstrarea lor într-un portofel ţinut în buzunar, la temperatura corpului, favorizează creşterea bacteriilor.
Băncile şi monetăriile sunt preocupate mai curând de combaterea falscificării şi de durabilitatea bacnotelor, dar acest studiu arată că aspectul igienic al problemei nu este deloc neglijabil, deoarece poate avea un impact masiv asupra sănătăţii publice.

Un medicament folosit foarte des şi în România are efecte negative mai puţin cunoscute.

Ibuprofenul, un analgezic deseori recomandat frecvent pentru diferite tipuri de durere, este un puternic iritant gastric, putând provoca ulcer. Recent, cercetătorii au descoperit şi alte efecte negative ale acestui medicament.
Analizând date obţinute în 20 de ani de cercetare despre analgezicele nesteroidiene, cum este şi ibuprofenul, oamenii de ştiinţă au observat că acesta are legătură cu o afecţiune numită sindromul intestinului permeabil.
Pe lângă aceste informatii, un studiu recent al National Institutes of Health din Marea Britanie arată că acest medicament poate duce la inflamarea intestinelor şi ulterior la boala celiacă.
Din cauza creşterii permeabilităţii intestinale, substanţele toxice ajung în sânge, ducând la o reacţie a sistemului imunitar care blochează absorbţia nutrienţilor.
Un intestin permeabil poate duce şi la eliminarea glutenului în sânge, iar la persoanele predispuse la boala celiacă poate să apară o reacţie adversă la această substanţă, o intoleranţă.
Cei care suferă de boala celiacă nu pot mânca alimente care conţin gluten: paste, prăjituri, cereale, unele sosuri, pâine.
Este vorba de o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă din greşeală ţesuturi sănătoase. Simptomele includ diaree, balonare, flatulenţă, durere abdominală, pierdere în greutate şi oboseală.Potrivit lui Alessio Farasno, noile date sugerează că ibuprofenul măreşte permeabilitatea intestinelor şi astfel poate duce la dezvoltarea intoleranţei la gluten.
Cercetătorii spun că riscul este şi mai mare dacă acest medicament este luat la scurt timp după ce pacientul face exerciţii fizice.
Pentru boala celiacă nu există tratament, singura soluţie este dieta fără gluten, care reduce simptomele.